Cele mai recente știri arată că mult-lăudatul program Prima Casă a început să accelereze pe zona intrării în default: dacă la începutul verii se vorbea de „numai” 45 de executări silite (în doi ani, dacă am socotit bine), la finalul lui septembrie se ajunsese deja la 109. Suspectă creștere, cu mai mult de 100%, pe parcursul a doar câteva luni. Detalii aici. Cam 4 milioane de euro, eh, o nimica toată. În jur de 2000 de pensii medii pe un an de zile. Țara e bogată, are de unde.
A, ca o paranteză, că tot veni vorba de jaf: eu sunt foarte mulțumit de ceea ce s-a întâmplat la referendum. Slugoiul oligarhiei financiare, Băsescu Traian, a fost pus cu botul pe labe. Dacă stă ca un cadavru la Cotroceni, chiar nu mă deranjează. Să stea.
Cu acest prilej, al actualizării informațiilor despre „performanța” de la Prima Casă, m-am uitat un pic și pe mult lăudatele site-uri de executări silite ale băncilor. Sunt dezamăgit total. Băncile încă se (mai) află abia la începutul procedurilor de valorificare a activelor cu care s-au trezit pe cap. Bun, e de înțeles că nu pot lăsa din prima prețul către fatidicul prag de 10.000 de euro pe care îl invoca Aristotel prin 2007, dar e foarte posibil să se ajungă și acolo cu unele proprietăți pe care nu le vrea nimeni. M-am uitat pe siturile câtorva bănci importante și am găsit aproape 100 de apartamente aflate la executare silită în București. În total or fi vreo 200. Hai, cătinel, cătinel. Câteva, numai din anunț, par într-adevăr la superofertă dar e posibil să fie cazemate, „cotețe”. „Cloace”. Oricum, să nu uităm că asemenea „cloace” se vindeau cu 100.000 de euroi în vremurile bune. Totuși, faptul că nu mai e bancă serioasă care să nu publice anunțurile de licitații arată că treaba e groasă rău și începe să se împută din ce în ce mai tare.
Așteptăm, avem răbdare.