Diverse

1. Despre absenteismul de la ultimele alegeri: oare listele electorale îi cuprind şi pe cei 3-4 milioane plecaţi în Italia - Spania - Marea Britanie - rest of the World?!

2. Tot despre Letonia, un articol foarte interesant din FT.com. Iată câteva citate (hm, vă sună cunoscut? ... credeţi-mă pe cuvânt, e despre Letonia, nu despre România):

"[...] Daunis Auers, a British-Latvian political scientist at the University of Latvia, identifies the difference with the Icelandic collapse: “In Iceland there was a lot of speculation on the markets. But in Latvia people were finally buying the western consumer products they had been promised since 1990.” The money was flooding in to help them do it. It came from Latvians working in Britain and Ireland, from the EU, from foreign investors, but, above all, from Scandinavian banks. [...]
Peasants in the countryside mostly just sat out the boom in the homes they had been given after the USSR collapsed. However, Riga’s impatient new middle classes put out both hands to catch the money. They almost all borrowed in euros, paying interest rates of just a few per cent while Latvian inflation was at 15 per cent. In other words, they were being paid to borrow. Better yet, there was no capital-gains tax on property, which, incidentally, made buying apartments an excellent way to launder money.[...]
Much of Latvia’s “growth” came from construction and from speculators selling each other flats, but few people worried about that then. Almost everyone had jobs and money. Wages rose by 30 per cent a year, [...]
Some Latvians assumed the growth would continue until they caught up with their fellow Nordics. In 2007 Swedbank commissioned a survey of people’s financial expectations. Martins Kazaks, the bank’s Latvian chief economist, says: “If I recall correctly, about a quarter of respondents expected that over the next three years their real incomes would grow 30 per cent a year in nominal terms. Which is kind of odd.” [...]
The question then becomes: why did Latvia blow up its bubble when experts kept telling it not to?
From 2004, Latvian politicians were finally free to do as they liked. For years they had listened to westerners telling them what to do to get into the EU; now they were in. Ainars Šlesers, a politician who once campaigned as “Šuperman”, wrote in 2004: “One should quit warning about some kind of economic overheating. We ought to push the pedal to the metal.” Even if inflation hit 15 per cent, Latvia was a special case. The laws of economics didn’t apply. [...]
This is how a country can blow a bubble that will definitely burst: 1) Run high inflation; 2) Borrow profusely; 3) Import much more than it exports; 4) Build an economy on speculation in assets; 5) Put no public funds aside for a rainy day; 6) Meanwhile, peg its currency to a stable currency. [uite, treaba asta noi nu am făcut-o - cel puţin nu oficial]
Latvia ticked every box. "

Ce ar trebui să înţeleagă băieţii ăştia care ne conduc şi cu ăştia care mai poluează blogul din când în când gândind cu premeditare?

- România, în ochii "investitorilor", e o bucăţică foarte mică din Estul Europei. Tonul în Estul Europei e dat de baltici, care au câţiva ani înaintea noastră din toate punctele de vedere (integrare în structurile internaţionale, boom & bust etc.). Când citeşti chestii de-astea şi ştii că şi în România lucrurile s-au petrecut la fel, chiar nu-ţi mai pasă că România e mai mare, sau mai albastră sau mai cheală. Suntem cu toţii în acelaşi rahat.
- Noi (românii) avem o şansă incredibilă prin faptul că suntem defazaţi faţă de baltici. În felul ăsta putem să şedem şi să ne gândim la ce au făcut ei greşit când au dat nas în nas cu criza. Depinde numai de noi dacă ne vom valorifica şansa sau vom asista pasivi la creşterea şomajului către 10% şi continuarea prăbuşirii economice.

Eu personal consider că nu putem fi salvaţi decât de investiţiile urgente în infrastructură şi educaţia adulţilor (reconversia profesională). Cum nu văd deloc să se întâmple aşa ceva, guvernanţii fiind total jemanfişişti faţă de ambele domenii, mă tem că imaginea României în 2010 va fi mai proastă decât cea de acum dar mai bună decât în 2011.

PS. Vă recomand cu căldură să citiţi şi cartea lui Krugman, "Intoarcerea economiei declinului si criza din 2008" (Ed. Publica 2009)

Lecţia letonă

Azi am aflat cu toţii din presă că Letonia a înregistrat cea mai mare cădere y-o-y a preţurilor imobiliare, de peste 50%, în trimestrul 1 din 2009 faţă de trimestrul 1 din 2008.

Aşa ceva e incredibil, chiar incredibil. E adevărat, se poate spune că micuţa Letonie (65.000 de km pătraţi şi 2,4 milioane de locuitori) se confruntă în perioada asta cu o depresie economică de zile mari (PIB-ul ţării a scăzut cu 18% în trimestrul 1, un alt lucru de domeniul fantasticului) dar, chiar şi aşa, pentru ca preţul mediu să ajungă de la 1750 de euro /mp până la un pic sub 750, e ceva (vezi istoria aici). E o dovadă clară de fapt că în Estul Europei nu am avut o convergenţă serioasă şi fundamentată a preţurilor activelor imobiliare, ci un balon de săpun care, în lipsa creditării ieftine, se dezumflă accelerat.

Iată un filmuleţ interesant care prezintă situaţia din Letonia:



E de reţinut ceea ce zice la un moment dat un cetăţean oarecare: "În ultimii ani, chiar şi anul trecut, am crezut cu toţii că avem una dintre economiile cu cea mai mare creştere din Europa. But I think it was just a bubble."

Capitularea letonă se pare că a sosit în trimestrul 1 din 2009 când preţurile s-au prăbuşit cu 30%. Capitularea a venit, aşadar, la circa un an şi jumătate de la atingerea vârfului de preţ. Dacă şi la noi vom avea acelaşi calendar - şi nu avem de ce să credem că va diferi, pentru că oamenilor li se consumă răbdarea la fel şi la Riga, şi la Bucureşti - înseamnă că pe la finalul acestui an / începutul lui 2010 ar trebui să avem de-a face cu o prăbuşire de preţuri de toată frumuseţea.