Incepe sa iasa la iveala adevarul despre populatia Romaniei

S-a tot vorbit pe blogul ăsta de problema demografică a României.

Iată că Hotnews ne confirmă că în Italia există, oficial, peste 1 milion de români. Cu cifrele astea nu te poţi juca, pentru că sunt oficiale. Inseamnă că populaţia rămasă în ţară nu e mai mare de 20,5 milioane iar forţa de muncă disponibilă numără, probabil, undeva pe la 8 milioane de adulţi.

Numai că trebuie să mai scădem şi milionul din Spania, şi milionul din restul ţărilor (în special restul Europei şi America de Nord) şi cred că mai realist ar fi să zicem că populaţia rămasă e undeva pe la 18,5, hai 19 milioane. Iar şomajul real, ţinând cont de faptul că toţi cei plecaţi sunt oameni în puterea vârstei, cu siguranţă e, aşa cum remarca şi Radu Soviani în urmă cu o săptămână, mult peste 10%.

Totuşi, există şi o parte bună a statisticilor mistificate. PIB-ul pe cap de român e mai mare decât rezultă din estimările oficiale, ceea ce înseamnă că nivelul de trai al românilor e un pic mai ridicat decât rezultă din statistici. În plus, respectând actualele norme de reprezentare, parlamentul ar putea fi redus lejer cu 40-50 de parlamentari, ceea ce ar împăca şi capra politică şi varza populistă.

Câtă presiune pune demografia pe case? 2 la primărie, 2 la şcoala de fete...

Despre problemele demografice am mai scris (cel puţin) aici, aici şi în alte locuri de care nu-mi mai aduc aminte.

Zilele astea au apărut în presă nişte informaţii interesante care ne arată încă o dată cum calculează vajnicii noştri specialişti populaţia României. Prin inferenţă, putem deduce cum au ajuns deştepţii care şi-au investit banii în imobiliare în ultimii ani să se încreadă în gogoriţa cu necesarul de 1 milion de locuinţe.

Ziarul Financiar, 16.02.2009: "Populaţia României a scăzut cu 30.000 de oameni" Raportează INS. De unde rezultă cifra? Păi, s-au adunat naşterile, s-au scăzut decesele şi a rezultat cifra asta.

Adevărul, 16.02.2009: "Numărul românilor din Spania a crescut în 2008, în ciuda crizei, cu 15.000" O arată statisticile oficiale spaniole care iau în calcul datele oficiale despre românii înregistraţi.

Deci există indicii clare, serioase, că populaţia a scăzut de fapt cu cel puţin 45.000 de oameni, dar noi raportăm doar 30.000 la hectar, c-aşa-i... în tenis!

Voi ce credeţi, politicienii noştri se tem sau nu se tem că în cazul unui recensământ corect al populaţiei normele de reprezentare de 70.000 / deputat şi 160.000 / senator ne-ar lăsa în ... parlamentul gol?

Cum pleaca programatorii din Bucuresti?

O familie de programatori mi-a trimis analiza lor în urma căreia au decis că nu merită să (mai) stea în Bucureşti.

Raţionamentul lor e foarte simplu: "renovarea unei căsuţe moştenită la ţară + o maşină nouă + un abonament Zapp" < "achiziţie apartament Bucureşti". Altfel zis, cam 20.000 de E vs. 150.000 E. Câştig net 130.000 E, bani pe care îi poţi investi în vacanţe, copii, pensie privată...

Desigur, natura muncii lor le permite să lucreze "la distanţă", doar cu laptopul şi cu abonamentul Zapp. De altfel, din câte am înţeles, contractele lor provin în special de la angajatori din afară. Chiar nu e nevoie să aibă locuinţă în Bucureşti sau în oricare mare oraş din România.

Credeţi că sunt singurii care gândesc aşa?

Tot despre tendinte demografice: ministrul Mediului vorbeste

Articol interesant în Cotidianul de azi: "Românii vor fugi în Vest din cauza secetei". Iată ce declară ministrul Mediului:

"Seceta excesiva din bazinul Marii Negre afecteaza tot mai mult economia si nivelul de trai al populatiei din Ucraina, Moldova si Romania, sustine Ministerul Mediului. «Conform studiilor, tendinta de emigrare a populatiei din aceste tari este intr-o continua crestere, de la un an la altul. Multi opteaza pentru tari precum Danemarca, Irlanda si Belgia», a declarat ministrul de resort, Attila Korodi. Acesta a precizat de asemenea ca, potrivit unei analize realizate de specialistii Academiei Franceze, Romania se situeaza printre statele in care cantitatile de precipitatii vor fi reduse cantitativ in urmatoarele decenii."

Un punct de vedere interesant, care din punctul meu de vedere este încă o dovadă că aşa zisa "cerere" de locuinţe se va diminua în anii următori, nicidecum nu va creşte. În orice caz, nu ştiu câţi români vor pleca din România datorită secetei, dar eu am auzit foarte mulţi bucureşteni că dacă şi la anul vara va fi la fel ca anul ăsta, vor pleca fără nici un fel de regrete din Bucureşti.

Ghici cine va implini 18 ani în 2008 ?

Unul din resorturile balonului imobiliar este credinţa multor cumpărători că, indiferent ce se va întâmpla, cererea de locuinţe va creşte şi numărul locuitorilor, de asemeni, va creşte.

Unul din personajele cheie ale balonului este, de ani buni, studentul. După vârsta de 18 ani studentul începe să fie o mică fabrică de bani imobiliari. 4-5 ani, cât e student, e obligat să dea chirie apoi, după alţi 2-3 ani, pe la 26-27 de ani, se însoară, are deja un job plătit binişor şi se aşteaptă să îşi cumpere prin credit un apartament.

Se poate spune că în ultimii ani raţionamentul a funcţionat. Cine a dat 20.000 de euro pe o garsonieră în 2004 o închiriază acum pe cel puţin 250. În 3 ani şi jumătate a luat din chirie în jur de 8-9000 de euro, deci aproape jumătate din valoarea ei. Dacă o va scoate acum la vânzare va cere pe ea cel puţin 55.000 de euro (depinde de zonă), deci de 2,75 ori mai mult decât preţul cu care a luat-o. În funcţie de felul în care a fost cumpărată în 2004 (cu credit sau cu banii jos), eventualele investiţii etc., profitul net potenţial poate varia între 25.000 - 44.000 de euro. Frumuşel, nu glumă!

Acum, hai să ne gândim că luăm o garsonieră cu 55.000 de euro acum, în 2007, aplicăm aceeaşi schemă, cu acelaşi ritm de creştere a chiriilor ca în 2004-2008, şi o revindem în 2011 de 2,75 ori mai scump, cu 150.000. Ca şi în cazul de mai sus profitul poate fi de 70.000-100.000 de euro. Uau! Uimitor!

Da, cu o singură condiţie: ca ritmul de creştere a populaţiei să fi rămas acelaşi. Ceea ce nu prea s-a întâmplat în anii 80-90. Dacă nu mă credeţi, intraţi pe pagina Institutului Naţional de Statistică de unde veţi găsi, ca şi mine, următoarele statistici:

Anul +++++++ 1990 +++++++ 1991 +++++ 1992 +++++ 1993
Născuţi +++++ 314.746 +++++ 275.275 +++++ 260.393 +++++ 249.994

Ok. Carevasăzică la anul vor face 18 ani armata celor 314.746 copii născuţi în 1990. Să presupunem prin absurd că toţi mai sunt încă în România (nimeni nu a emigrat) şi că toţi vor deveni studenţi în Bucureşti. Uau! Ce armată! Ce mulţime!

Ştiţi câţi copii s-au născut în 1989?

375.000. Cu 20% mai mulţi decât în 1990, când s-au născut cu 15% mai mulţi copii decât în 1991.

Şi încă asta nu e totul. Uitaţi-vă la numărul de născuţi în perioada de după 1996.

După cum se vede, susţinătorii balonării încearcă să îi convingă pe păcălici că deşi după 1990 numărul de naşteri şi populaţia ţării au intrat într-un declin accentuat, aşa-zisa cerere va continua să crească într-un ritm care să absoarbă creşterile aberante de preţuri.

Yeah, sure. Şi porcul avea aripi şi zbura peste casă.

Succes sinucigaşilor care pun botul la aceste mizerii.