Aberaţii de peste mări şi ţări

Tocmai am primit un newsletter de la site-ul ăsta: Property Secrets . Întrucât e atât de stupid, nu mă pot abţine să nu îl redau aici în întregime:

---

Romania Property Market Profile
Red hot investment location undergoing huge property price boom

Why Romania? Romania has consistently proved to be a great investment location with fantastic potential for investors. It is one of the hottest European markets, and our favourite. The property market is still very young and at the start of a prolonged and sustained period of growth. It is one of Europe's leading property investment markets. A golden scenario of economic factors have come together, making Romania a very exciting propsect indeed; one we believe is imperitive to invest in...
A full-scale housing boom is underway in Romania; foreign investors are ploughing substantial sums of money into the property market and astounding property price rises are being seen. Yet, it is a market in its infancy - emerging from the 'basement' phase, set to grow substantially over the next decade. Since joining the European Union the younger generation of Romanians have been embracing Western Capitalism, growing afluent and demanding modern apartments and studio flats. This demand cannot be met quickly enough. At current construction rates and current demand levels, there is a time lag of 26 years...this is what makes this market so exciting. We launched the first Romania Property Market Profile around six months ago and since then lots has happened...
	So...what's new in Romania? No-one understands these markets quite like we do. With this in mind, we have recently revisited and researched the markets in Romania and launched a new version of Romania Property Market Profile just for YOU. Property Secrets’ new Romania Property Market Profile, written by our team of property market experts, is a comprehensive 50-page research and analysis report that aims to give you the most up-to-date information on Romania's property market and any changes that have taken place in the last six months since we first looked at the market.
In fact, lots has happenned in the last six months...such as: There are mortgages available for foreigners in Romania There is intense demand for new property in the country The creation of a new middle class Lots of potential growth in second and third tier cities Housing trends have become more westernised There is more urgency for new build property A rapidly increasing population Massive Foreign Investment Bucharest is booming and prices are soaring The latest version of the Property Market Profile, launched this October, focuses more on the macroeconomics and future growth potential and includes more detail on the current hotspots such as the second and third tier cities. The profile discusses how Bucharest, the capital has come on leaps and bounds in the last six months and prices are still booming… Excerpt... Bucharest is booming, property prices are soaring; the question is not whether to invest, not when to invest, but where to invest. And the answer probably is ‘anywhere’ in Bucharest; wherever you invest in the capital should bring you substantial return. But have prices in Bucharest peaked? » Download the Romania Property Market Profile and find out! The contention is that prices of flats in Bucharest are as high as other European capitals and, because Romania is a low wage economy, they are beyond affordability. However, there need not be that many wealthy people in Bucharest to absorb the small amount of new-builds released onto the market. But the other important thing to remember is the amount of equity locked up in homes makes flats affordable. In this latest version of the Property Market Profile, you will discover which areas are offering the most potential for future investment. Cities outside the capital are proving to be great options for investors - Cluj-Napoca for example, has shown 20-30% growth in the last six months which is set to continue. The latest version of Romania Property Market Profile focuses more on the second and third tier cities in Romania, where the most growth is currently occuring. Constanta, Brasov, Cluj-Napoca and Timisoara are expamples of second tier cities and also the key growth cities in Romania. They are all displaying similar growth patterns, they have large populations and all the key elements that impact on property growth. Other factors these cities have in common are that they have large numbers of graduates and are recipients of large FDI. Excerpt P 69... Cluj-Napoca stands out for a further reason as well. Its current Mayor has close associations with central government; he was recently the second in command of the coalition and has strong contacts with people in power. He gets things done; and that makes Cluj-Napoca an exciting go-get city. » Find out more about Cluj-Napoca and why it is such a hot location – download the Romania Property Market Profile TODAY! Romania's third tier cities are smaller in population but a number of these have shown an exciting level of growth. Arad is on the border and has had substantial FDI; the town also has a high density of graduates. Sibiu is another interesting smaller town. One of its main attractions is its beauty, which should not be underestimated when selecting a location. Sibiu is very nice. It has been compared to Prague for looks. What's more it has received significant FDI and has a large number of graduates. Excerpt P 71... Sibiu is a slightly different third tier city. It is small with a population of 154,821, it is not on the border but it is beautiful There is a large German contingent in Sibiu; traditionally it was the German outpost Hermannstadt. The quality and style of the architecture is testiment to this history. Nowadays German influence in the city gives it a different feel; business runs smoothly and efficiently and the city is doing well as a result. This year it was European City of Culture and is feeding off the marketing opportunity. » Why is Sibiu a goldmine for investors? and why now? – download the Romania Property Market Profile TODAY! Another location to watch is Lasi...what potential does this city offer?... Excerpt P 72... One city that doesn't often get mentioned is Lasi. this is Romania's third largest city, but has received little by way of FDI. It is located far away in the North East corner, in the direction of the former Soviet Union. A bit of a fading dinosaur, it has a huge student population, the second largest in Romania; because of this we feel it might be a rising star for the future... The Romania Property Market Profile covers many more potential investment locations in Romania... The final section covered in the new Property Market Profile will give you a deeper insight into where Romania and the various locations should be considered in your investment portfolio. Does Romania seem an obvious choice for property investment? Is the macro-economy in good shape? Do we see strong growth potential? Will there be a consumer boom? Download Romania Property Market Profile TODAY and all will be revealed... » Download the Romania Property Market Profile NOW Even MORE information! For investors attracted to the current boom in Bucharest, we have produced the Bucharest Investment Decision Maker - a 12-page research report that asks - and answers - the key investment questions YOU should be asking when considering ANY location. From capital growth, through finance and rental to exit strategies, the Bucharest Investment Decision Maker is the perfect partner to the Romanian Property Market Profile and an essential guide for interested investors. » Become a PRO member now and download this for FREE Become a PRO member of Property Secrets and you can download them both right now, completely free of charge!

----

Faceti abstracţie de bullshitul publicitar (frazele de genul "download this shit and become băşit"). Sper să vă distreze aberaţiile cu populaţia în creştere a ţării, primarul Clujului care are legături strânse cu Guvernul, oraşul Laşi etc.

Vreti forum?

Ultimul sondaj şi-a propus să afle cine sunt cei care citesc "Balonul". Iată răspunsurile (212 în total):

- 2% lucrează în domeniul imobiliar
- 21% sunt chiriaşi
- 18% sunt proprietari
- 40% sunt "potenţiali cumpărători"
- 13% sunt simpli curioşi
- 2% sunt altceva.

Sondajul următor e un pic mai special. Având în vedere că habar n-am ce aş mai putea scrie, întrebarea următoare e: credeţi că ar fi util un forum în care să puteţi dezvolta discuţii privind situaţia de pe piaţa imobiliară, să puteţi cere/oferi sfaturi etc.?

Un alt avertisment venit dinspre Uniunea Notarilor?

La sugestia "irinei" (mulţumesc!) am citit şi eu articolul care conţine declaraţia cu adevărat bulversantă a preşedintelui notarilor, dl. Gabriel Zamfir. Este prima oară când aud pe cineva atât de informat spunând că oferta a ajuns să depăşească cererea.

Desigur, este vorba de cererea "solvabilă" - cum îi place lui "alex dumitraşcu" să spună. Adică oferta depăşeşte cererea celor care au cu ce (alde "gigi castron"). Că există şi o cerere a celor care nu au cu ce, e altceva; şi când am îndrăznit să o aduc în discuţie s-au găsit deştepţi care să-mi dea în cap cu "elasticitatea preţurilor". Mă rog... acestor deştepţi le urez să ajungă într-o bună zi să facă afaceri, să răspundă de salariile unor oameni şi să scoată profituri din "elasticitatea preţurilor".

Oricum, profit de acest prilej ca să-i oripilez şi mai mult pe cei care urmăresc din umbră acest blog. Aşadar, după ce le-am demonstrat că sunt om de cultură şi am vreo 50 de ani, hai să le demonstrez şi că sunt un nenorocit de comunist care pândeşte cu satârul la cotitură câştigurile capitalismului românesc. Iată de ce voi da un citat, zic eu, foarte interesant, din Karl Marx / Mizeria filozofiei (1847) :

"O ofertă nu reprezintă exclusiv ceva util, după cum cererea nu reprezintă exclusiv o dorinţă. Oare cel care cere nu oferă de fapt la rândul său un produs oarecare, sau simbolul tuturor produselor - banii - , şi prin oferta sa nu dă o reprezentare a utilităţii sau a valorii de utilizare?

Pe de altă parte, cel care oferă nu cere de fapt la rândul lui ceva, un produs oarecare, ba chiar simbolul tuturor produselor - banul? Şi nu devine astfel supus dorinţei, sau valorii de schimb?

Realitatea e că în orice ofertă găsim o cerere şi în orice cerere, o ofertă."

Aşa, deci ca să vedeţi ce marxist şi comunist e Manole, ia uite ce gândeşte Manole: păi Manole se gândeşte că dacă "cererea [de apartamente] e mai mare decât oferta [de apartamente]", aşa cum ni se repetă de toată lumea (mai puţin, iată, dl. Zamfir), treaba asta ar putea fi tradusă şi astfel: "oferta de bani e mai mare decât cererea de bani". Că doar proprietarii, prin oferta de vânzare, cer bani, în timp ce cumpărătorii, prin cererea de cumpărare, oferă bani. Păi nu?

Aşa, şi ce dacă? Păi, înseamnă că atunci când, vezi Doamne, din cauză că oferta de apartamente e mult sub cerere, şi creşte valoarea apartamentelor, nu ar fi normal să socotim şi că, de fapt, scade valoarea banilor?

Aşa zisa creştere a sectorului imobiliar e, după părerea mea, o creştere care generează inflaţie. Inflaţia ştim cu toţii ce înseamnă, că doar am avut nenorocul să trăim în perioada anilor '90. Înseamnă, în primul şi în primul rând, pauperizare generală. Şi chiar asta se întâmplă! În România până şi moneda euro se devalorizează! Multor români li se măreşte leafa cu 30 de euro, dar le-ar trebui măcar 100 ca să acceseze un credit ipotecar util. După un an li se mai măreşte cu 30, dar deja nebunia preţurilor face să aibă nevoie de minim 200... Şi tot aşa... Faceţi chestia asta 3-4 ani la rând, şi vedeţi unde se ajunge: la ceea ce a constatat dl. Zamfir, şi anume că... oferta a ajuns mai mare decât cererea!

My 2 cents...

Cine nu vrea ca preturile sa scada?

Nu am mai postat de câteva zile, parţial fiindcă am avut treabă, parţial fiindcă mi-am dat seama că am spus atât de multe lucruri, încât... nu ştiu ce să mai spun.

Însă, aşa cum am promis, a venit vremea să le arăt tuturor celor care cred fel de fel năzbâtii despre mine că ştiu ruseşte (carevasăzică Manole are vreo 50 de ani, e d-ăla de pe timpul lui Ceauşescu). Iată de ce am tradus câteva fragmente dintr-un articol foarte interesant de pe blogul estonianului care scrie despre balonul imobiliar de la ei, din Estonia. Articolul se cheamă: Kto ne şoglasaţia, şto ţenîi na nedvijimost v Estonii prodoljat snijaţia? (Cine nu vrea să spună că piaţa imobiliară îşi va continua căderea în Estonia?)

"Companiile cu interese în piaţa imobiliară nu sunt de acord cu scăderea preţurilor deoarece nu câştigă nimic dacă nimic nu se vinde [adică dacă se instaurează panica pe piaţă, n.m.] . Asemenea companii sunt dominate de interese financiare mari atunci când prezintă situaţia publicului. Pe lângă aceste interese, firmele în cauză sunt în relaţii bune cu cei a căror misiune e să dezinformeze publicul. Comentariile acestui gen de oameni pot fi văzute / citite în diverse portaluri şi forumuri. Dar iată faptele:

1. Brokerii nu primesc nimic dacă nu se vinde nimic. De aceea vor ca oamenii să cumpere indiferent de cât de bine sau de rău stă piaţa. [...]

2. Specialiştii în credite bancare primesc o primă ca procent peste compensaţia obişnuită. De aceea sunt direct interesaţi ca oamenii să se împrumute cât mai mult. Cu cât tranzacţia e mai proastă pentru cumpărător (dobânzi ridicate, diverse costuri ascunse) cu atât iau mai mulţi bani.

3. Băncile sunt implicate prin intermediul evaluărilor imobiliare, pe care le solicită. Evaluatorul ca angajat al industriei imobiliare e un aranjament complet împotriva intereselor cumpărătorului, deoarece va oferi evaluări utile acestei industrii, cu consimţământul tacit al băncilor, evaluări care nu reflectă neapărat preţul real. [...] [sper că am tradus corect punctul ăsta, rusa mea nu e chiar perfectă :)), n.m. ]

4. Mass-media: ziare, radio, televiziunile şi site-urile de internet care vând spaţiu publicitar agenţiilor imobiliare, brokerilor. În această parte a mass-media se fac presiuni financiare [din partea clienţilor lor, n.m.] în vederea continuării prognozelor nerealiste şi a evitării oricăror materiale care să conducă la concluzia de coşmar: "cad preţurile". De aceea auzim de multe ori expresia "cădere lină" care pare atât de uşor de digerat... Pentru ca lucrurile să fie şi mai rele, industria imobiliară aproape că deţine monopolul informaţiei asupra preţurilor, iar ziariştii nu pun niciodată întrebări stânjenitoare precum: "De unde ştim că ne spuneţi adevărul asupra preţurilor?" [...]

5. Mulţi proprietari şi speculanţi nu vor să recunoască faptul că deja suferă pierderi însemnate şi că proprietăţile pe care le deţin adună zilnic tot mai multe costuri ."

PS. Un eşec al acestui blog: am încercat săptămâna asta să fac un interviu cu un dezvoltator bulgar. Din păcate oamenii de PR ai firmei româneşti care îl reprezintă nu au fost de acord.

Sa trecem in revista...

În ultima lună, după apariţia "Balonului imobiliar", tot mai multe personalităţi din piaţa imobiliară au căpătat curajul (şi şi-au asumat răspunderea) de a spune răspicat lucrurilor pe nume.

Există o grămadă de utilizatori care tot repetă singuri, papagaliceşte, amăgindu-se zadarnic, că de 3 ani "se spune" că preţurile vor scădea şi nu scad, ci continuă să crească. E fals! De 3 ani vor fi fiind fel de fel de cetăţeni care au susţinut în particular asta, dar în nici un caz nu liderii de opinie, analiştii imobiliari sau pur şi simplu unele personaje de stat care să apară în faţa naţiunii, în interviuri, la televizor, şi să susţină asta. Vocile influente au susţinut constant numai teorii de genul "preţurile vor merge numai în sus", "e loc de creştere", "piaţa va mai creşte cu [atât]" etc. etc. etc. Vocile influente au mers într-o singură direcţie, şi anume în gonflarea pieţei imobiliare.

Mai mult, s-a păstrat şi se păstrează constant ambiguitatea în afirmaţii: cutare analist zice că "preţul apartamentelor va mai creşte cu [atât] la sută până la sfârşitul anului", fără să precizeze despre ce apartamente e vorba: noi sau vechi? De parcă fondul imobiliar e acelaşi, poate fi măsurat cu aceleaşi măsuri, metrul pătrat într-un bloc comunist fiind din punct de vedere al confortului totuna cu metrul pătrat dintr-un bloc nou. Dar umflarea ambiguă a preţului celor vechi e în favoarea celor noi, care "sunt puse în lumină", şi atunci când va veni momentul potrivit veţi vedea că analiştii care susţin creşteri de preţuri vor adăuga o mică precizare suplimentară: "preţul apartamentelor noi va mai creşte..." iar noul sport naţional va deveni atunci în România asigurarea "confortului" unui apartament nou. Victimele, aici, sunt proprietarii de apartamente vechi îmbătaţi de iluzii, care nu îşi dau seama că sunt simple rotiţe ale angrenajului propagandistic şi că dacă nu reuşesc să-şi vândă timp de mai multe luni apartamentul vechi la preţul "visat" atunci nu e din cauză că ar fi ghinionişti ci pur şi simplu fiindcă preţul e greşit.

Aşadar, iată care sunt cele mai importante "semnale" trase de oameni influenţi în ultima lună:

- 20 septembrie: Ion Marin, vicepreşedintele Asociaţiei Notarilor Publici, afirmă că tranzacţiile imobiliare au rămas "cam la fel", pe fondul creşterii tranzacţiilor cu terenuri şi al scăderii tranzacţiilor cu apartamente. Bun. Numai că avem de-a face cu un mic amănunt: tranzacţiile cu terenuri, zice Ion Marin, au fost explozive, ceea ce înseamnă că alea cu apartamente au fost, ca să zic aşa, implozive. Notarii sunt cei mai informaţi oameni din România. Să îşi permită un oficial de-al lor să vorbească aiurea-n tramvai?

- 2 octombrie: Vlad Vlăsceanu, directorul TIMON (în desfăşurare) vorbeşte de o "prăbuşire" a preţului la apartamentele vechi. Hai să privim cu rezervă această afirmaţie deoarece omul are interes să vândă apartamente noi. Dar ar risca el să se acopere de ridicol peste câţiva ani făcând afirmaţii atât de grave?

- 4 octombrie: Sorin Istrate, directorul Europroperty, declară că preţurile la apartamente vechi vor scădea cu 30-40% în următorii 3-4 ani. Să privim cu rezervă şi afirmaţia aceasta, din aceleaşi motive ca mai sus.

- 6 octombrie: interviu bombă în Cotidianul cu Ruxandra Cleciu de la Asociaţia Agenţiilor Imobiliare. Interviul e cu atât mai important cu cât doamna în cauză nu s-a sfiit niciodată să facă parte din concertul simfoniei "creşterii preţurilor". Ori, iată câteva declaraţii din acest interviu:

"Dupa parerea mea, bancile fac niste erori fantastice prin faptul ca acorda credite pentru astfel de apartamente [vechi]. [...] Dar nu-si pune problema banca daca peste trei ani, in cazul in care va trebui sa execute acea proprietate deoarece proprietarul nu mai poate plati, va mai putea sa-si acopere investitia, mai ales ca si avansul s-a redus. Cred ca preturile apartamentelor vechi sint mult umflate fata de valoarea lor reala.
[...]
Cum credeti ca va evolua raportul cerere-oferta?
Oferta este una, capacitatea de a cumpara este alta. [...] Cred ca exista un numar limitat de cumparatori.
[...]
Cred ca peste trei ani vom vorbi altfel despre acestea [apartamentele vechi]. Cred ca peste trei ani vom discuta altfel si vor fi foarte afectate bancile cind vor vedea ca pe ce au dat 80.000-85.000 atunci va valora 65.000 de euro. In mod sigur preturile lor vor scadea."

Pentru cine ştie să citească printre rânduri, interviul conţine avertismente extrem de severe la adresa băncilor. "Traducerea" ar suna astfel: "Dragi bancheri, pregătiţi-vă, deoarece foarte, foarte curând, după ce proiectele noi vor fi gata sau aproape gata, noi, agenţii imobiliari, nu vom mai susţine piaţa apartamentelor vechi. Pregătiţi-vă să o susţineţi singuri, dacă aveţi curaj, dar să nu ziceţi că nu v-am avertizat."

Limbajul de lemn al activitatii de creditare

Că tot l-am citat pe francezul acela, mi s-a părut foarte distractiv capitolul în care este descrisă folosirea limbii de lemn pentru a ascunde realităţi evidente: "scăderea preţurilor" nu este niciodată numită aşa, ci "încetinire a activităţii [imobiliare]", în loc de "case nevândute" se va vorbi despre "creşterea perioadelor de vânzare" ş.a.m.d.

Tare distractiv mi se pare articolul de azi din Gândul: "Credite pentru persoane fără carte de muncă". Citez:

"După ce ani de-a rândul au evitat să includă în portofoliul de produse şi împrumurile pentru Persoanele Fizice Autorizate (PFA) sau Asociaţiile Familiale (AF), în ultima vreme băncile au văzut potenţialul acestei categorii de întreprinzători."

Carevasăzică despre asta e vorba: băncile au văzut potenţialul. Hm... Măi să fie! Dar până acum oamenii ăştia nu aveau potenţial?! Numai eu cunosc o grămadă de inşi care făceau afaceri de câteva miliarde bune pe an şi care ori de câte ori îndrăzneau să se apropie de o bancă şi să solicite un credit primeau un generos şut în fund. În realitate băncile nu prea mai au clienţi d-ăştia normali, familişti, cuminţi, devreme acasă şi cu leafă mare şi acum sunt hămesite să acapareze noi segmente de piaţă, chiar dacă e vorba de segmente riscante (se ştie că în cazul unei crize economice, oricât de mici, micii antreprenori sunt în mod tradiţional primele victime!).

Romania, o piata izolata?

Se pare că sunt pe cale să fiu demascat. Carevasăzică, am constatat stupefiat că prin anumite cercuri imobiliare există credinţa foarte stăruitoare cum că sub numele meu se ascunde de fapt un renumit analist imobiliar, un adevărat as al imobiliarelor. Iniţial mi s-a părut de neimaginat ca un om cu tichia întreagă să creadă o asemenea tâmpenie, dar se pare că agenţii noştri imobiliari... chiar cred.

Drept pentru care, ca să le dau satisfacţie şi să se simtă împăcaţi cu ei înşişi şi certitudinea lor, o să încep o serie de posturi în care voi încerca să le arăt 1. că Manole e literat sau filozof, ceva, pe-acolo, adică om de cultură, 2. că Manole e comunist (fir-ar el al dracului!) şi 3. că Manole are peste 50 de ani.

1. Episodul de azi: Manole e filozof, domne', literat, uom de cultură ceva, că prea le scrie poetic

Ok, în episodul de azi le voi demonstra agenţilor imobiliari că ştiu limba franceză (uau! Manole e poliglot!...) şi că ştiu şi ce înseamnă cuvântul imaginar (hm... literaţii, domne', folosesc cuvinte de-astea).

Mulţi încearcă să ne convingă că situaţia din România e sub control, că România e cumva ruptă de restul lumii şi că o posibilă criză nu ne poate atinge fiindcă suntem închişi ca într-un cocon în Românika noastră scumpă unde creşterile salariale şi economia duduindă vor face ca preţurile să nu scadă niciodată şi să facă din orice proprietar - de ce nu? - un milionar veritabil, de parcă milioanele se fac stând degeaba şi aşteptând să cadă pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă.

La o privire mai atentă se poate observa însă că motivaţiile psihologice, imaginarul, care au umflat balonul din România se aseamănă ca două picături de apă cu motivaţiile din alte ţări. Hai să citim împreună capitolul Les mythes. Sociologie de la bulle de pe www.bulle-immobiliare.org. Vă atrag atenţia că studiul respectiv este scris de un francez care nu are nici o legătură cu România şi, probabil, nu a călcat în viaţa lui în Bucureşti.

Ok, deci ce spune franţuzul nostru? Păi el ne spune că în ţările balonate e la mare modă "mitul străinilor": străinii vin şi cumpără hălci întregi de terenuri şi case din avuţia băştinaşilor. În Anglia se consideră că Londra e cumpărată de ruşi. În Franţa se consideră că englezii pleacă din Londra datorită scumpirii şi cumpără în Franţa, la fel cum fac şi olandezii, nemţii sau chinezii. Europenii în general cumpără în New York, fiindcă euro e mult mai tare ca dolarul. Etc.

Străinii, am putea adăuga, năvălesc şi-n România şi abia aşteaptă să-şi ia garsonieră în Militari, Drumul Taberei, Ghencea ş.a.m.d. sau terenuri în creierii munţilor (unde preţul lor va creşte foarte mult deoarece se va face autostradă la Sf. Aşteaptă). Sună cunoscut, nu-i aşa?

Şi ce mai spune franţuzul? Păi ne mai spune că la ei, în Franţa, pensionarii (les retraités) sunt socotiţi vinovaţi de creşterea preţurilor. Adică boşorogii de proprietari, în limbajul tinerilor noştri de zi cu zi. Conflict de generaţii, la Paris ca la Bucureşti.

Şi ce mai zice el? Păi, ne mai zice că o altă motivaţie a creşterii preţurilor este "alinierea europeană" (le rattrapage). Preţul la Paris trebuie să fie 'atât' pentru că aşa e la Londra. Şi viţăvercea. Sună cunoscut, nu? De câte ori nu aţi auzit că "preţurile la Bucureşti trebuie să fie 'atât' " pentru că tot 'atât' sunt şi la mama dracului, de pildă la... Dublin?

Şi ce ziceţi de prezenţa mitului studenţilor şi la ei, la francezi? Cum că vin studenţii, an de an din ce în ce mai mulţi, şi din bursa lor amărâtă sau din salariile lui alde tacsu' şi mă-sa rad tot pe piaţa imobiliară, mai ceva ca Godzilla. Sună cunoscut, nu-i aşa? Ai naibii studenţii ăştia, că vin cu valizele de bani după ei...

Şi oamenii mai cred că pieţele imobiliare au un caracter strict local (cade piaţa din Londra, nu contează, la Paris va fi tot veselie) - asta ne spun şi analiştii noştri, pentru care piaţa din România e complet izolată, mai rău ca-n Coreea de Nord. Şi mai există vorba că "ceva s-a dat imediat", deci "se dă" (la vente en une journée) - fără să conteze că realitatea arată clar că o proprietate stă la vânzare cu lunile. Şi mai există zvonistica (le mécanisme de la rumeur). Şi mai e şi optimismul indus de dobânzile scăzute. Câtă vreme banii vor fi ieftini - de parcă vor fi ieftini la infinit! - totul e ok, preţurile vor creşte. Fără să se observe că sunt ţări în care dobânda de referinţă e mică şi totuşi preţurile nu cresc.

Etc.

Aş mai adăuga, ca mit specific situaţiei din România, "mitul creşterii salariilor" - cresc salariile, deci e obligatoriu să crească şi preţul caselor, deşi nimeni nu ne explica de ce, dacă salariile au crescut în perioada 2003-2007 cu 100%, preţul caselor a crescut cu 700%. Mitul acesta nu îl întâlnim în Franţa, dar surpriză, surpriză!... îl întâlnim, logic, în ţări precum Letonia şi Estonia.

Concluzia se impune de la sine: imaginarul balonării este acelaşi peste tot, din Bucureşti la Londra şi de la Madrid la Riga. E ca şi cum cineva, un Dumnezeu imobiliar, ar fi aruncat aceleaşi zvonuri pe fiecare colţişor al pieţei europene dând naştere, firesc, la acelaşi efect: balonul. În aceste condiţii, de ce ar reacţiona cumpărătorii români diferit faţă de cei europeni atunci când observă că apartamentele ajung să stea nevândute câte juma' de an?!

Cine sunteti voi, dragilor?

La sondajul legat de preţul pe care l-aţi da dumneavoastră, cititorii blogului meu, pe o garsonieră din Pantelimon, s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

- Sub 13.000 E - 33 de răspunsuri (19%)
- 15.000 E +/- 15% - 31 de răspunsuri (18%)
- 25.000 E +/- 15% - 53 de răspunsuri (30%)
- 35.000 E +/- 15% - 33 de răspunsuri (19%)
- 45.000 E +/- 15% - 14 răspunsuri (8%)
- 55.000 E +/- 15% - 4 răspunsuri (2%)
- 65.000 E +/- 15% - 4 răspunsuri (2%)

După cum ştiţi la ora actuală pe o garsonieră din Pantelimon se cer cam 60-65.000 de euro. Nu mă pot abţine să nu comentez aceste rezultate: aşadar, dacă excludem extremele, adică pe cei 19% care nu ar locui în ruptul capului în Pantelimon şi pe cei numai 4% care zic că ar da un preţ apropiat de preţul pieţei, observăm că preţul cel mai realist pe care l-ar putea obţine un proprietar de garsonieră din Pantelimon e undeva pe la 45-50.000 de euro. Cu 20% mai puţin decât preţul de strigare.

Acum, la sugestia cuiva de aici, de pe blog, iată care va fi tema noului sondaj: cine sunteţi voi, dragilor?