Românii nu ştiu să (se) vândă

Cunosc proprietari care încearcă să-şi vândă garsoniera sau apartamentul din dotare de peste 1 an. Fără succes. În tot acest timp au crescut preţul fiindcă aşa au auzit la televizor, că vor creşte preţurile.

Cunosc inşi care au câte o căsuţă pe la munte pe care încearcă să o vândă de mai bine de 2 ani. În tot acest timp au crescut preţul, ieri 30.000, azi 60.000, că na, vezi Doamne, "a crescut valoarea". Înjură printre dinţi că nu se vinde şi au impresia că vinovaţi de chestia asta sunt Dumnezeu, vremea, guvernul, NATO, bomba atomică din Coreea de Nord, numai ei nu. Probabil că dacă le-ai spune că proprietatea lor nu valorează mai mult de 10.000 de euro, fiindcă atât costă o căsuţă la ţară doar 200 km mai jos, la bulgari, ar rămâne şocaţi. Poate ar face şi infarct.

Adevărul e că oamenii nu ştiu să vândă. Românii nu au avut de-a face niciodată cu o piaţă liberă şi de aceea comerţul ambulant - fiindcă piaţa imobiliară este un comerţ ambulant - s-a dezvoltat ca într-un bazar turcesc. Se cer bani la pleaznă,... proşti să fie! Numai că oamenii nu înţeleg, pe de-o parte, că au un comportament de bazar turcesc şi, pe de altă parte, că proştii... s-au cam terminat. Şi ca în orice bazar, cine vrea cu adevărat să vândă trebuie să fie "deschis la negocieri".

Atunci când vinzi ceva ar trebui să ai în vedere dacă (mai) există public pentru bunul tău, la preţul cerut. O afacere ar da imediat faliment dacă ar activa pe o piaţă pe care nu există cumpărători. De exemplu, să le vinzi produse de slăbit somalezilor, eventual Herbalife, care costă în draci.

Pe o piaţă liberă vânzătorii care şi-au gândit prost strategia de vânzare ori se vor reprofila, ori vor lăsa la preţ, ori vor vinde pe bucăţi etc. ... Din păcate pentru proprietarul imobiliar un apartament supraevaluat nu poate fi nici vândut pe bucăţi, nici nu poate transformat în altceva. Proprietatea imobiliară e parşivă fiindcă te ţine captiv: aşa cum ai luat-o, la fel trebuie să scapi de ea.

Românii încă nu sunt conştienţi de toate aceste lucruri fiindcă sunt inculţi şi sunt obişnuiţi să aibă un salariu de-a gata care vine de undeva din cer. Şi, vorbind strict de imobiliare, s-au mai obişnuit în ultimii ani să audă că preţurile "doar cresc", deşi nu şi-au pus niciodată întrebarea de ce vecinul de la 5 nu vinde de mai bine de 6 luni.

Aceste reflecţii mi-au fost prilejuite de următorul anunţ pe care l-am găsit pe un site oarecare: "Vand garsoniera Drumul Taberei langa BILLA et. 6/10 confort 1, decomandata, usa metalica, gresie, parchet, repartitoare, apometre, aer conditionat, aproape de scoala, piata si parc, merita vazuta".

Omul care a postat anunţul face parte clar din clasa celor care habar nu au să vândă şi nu-şi înţelege marfa şi, implicit, publicul ţintă. Ceva îmi spune că încearcă să vândă de foarte multă vreme şi că a ajuns la o uşoară disperare, deoarece caută să-şi găsească singur avantaje inexistente. Hai să facem o mică analiză pe text:

- Drumul Taberei lângă BILLA: Drumul Taberei nu are metrou, deci trebuie să arătăm un avantaj pentru faptul că vă veţi muta la mama dracului;
- aproape de şcoală, piaţă şi parc: ăăă... făceţi-mă să înţeleg: proprietarul respectiv se aşteaptă să vândă o garsonieră unei familii cu copii?! Se pare că da!

Despre ce "calitate" şi câţi bani ar putea avea o familie care ar accepta să locuiască într-o garsonieră cu copiii din dotare nici nu mai zic. Sigur o asemenea familie are 77.000 de euro, uite-aşa, pac pac, vorba lui Becali.

Să-i urăm vânzătorului succes, că va avea nevoie.