În timp ce se afunda tot mai tare în rahat, ţara asta a fost condusă numai pe bază de cancanuri, scandaluri, arestări fără finalitate, interceptări securistice aiuritoare, şantaje la opoziţie şi ameninţări la adresa presei. Nu e de mirare că susţinerea de care se mai bucură preşedintele în funcţie şi primul ministru a ajuns sub 10%.
Oamenii aceştia au ocultat timp de 2 ani de zile adevăratele probleme ale ţării făcând ca agenda publică a ţării să fie dominată de fel de fel de idioţenii. Nu altfel s-a întâmplat în ziua de 9 septembrie când agenda publică era dominată de arestarea lui Vântu în timp ce guvernul, cu pixul lui Boc în mână, semna un angajament în faţa FMI prin care promitea solemn că OUG 50 nu va fi aplicată retroactiv. În afară de mine nimeni nu a scris despre acest lucru pe post de "ştirea zilei". Probabil tuturor li se părea mai importantă arestarea fâsâită a lui Vântu decât vânzarea pe tavă a poporului român.
Au fost, sunt, sute şi mii de oameni care şi-au pus speranţa în acea OUG 50 pentru a beneficia de nişte rate corecte. Efortul lor durează din vară, au trecut deja vreo 3 luni de când au început să se organizeze şi să lupte pentru aplicarea corectă a ordonanţei. Recunosc, eu nu simpatizez cu prostia lor - pentru că prostia de a fi luat nişte împrumuturi într-un moment prost, în momentul în care monopolul informaţional fusese spart şi se puteau informa corect despre ceea ce va urma, rămâne o prostie - dar nu pot să rămân indiferent la traficarea lor ca sclavi pentru că regimul acesta vrea să se menţină cu orice preţ la putere şi are nevoie obligatorie de banii FMI.
Azi sunt traficaţi creditacii, mâine o să fim vânduţi toţi.
De aceea, dacă mai are un dram de demnitate, regimul actual ar trebui să pună piciorul în prag şi să-şi precizeze clar poziţia: este de partea populaţiei sau a FMI şi a băncilor? De fapt, ce se speră? Băncile au făcut mari greşeli în România şi unele dintre ele, chiar dacă nu vor da faliment în 2011, vor da sigur în 2012 sau în 2013 chiar şi cu ajutorul FMI. Nu vor scăpa. Sau poate vor fi recapitalizate de băncile-mamă din vest şi atunci vor scăpa, dar dacă e să tragă nădejdea pe ce se întâmplă şi se va întâmpla în România, sigur vor avea mari probleme. Poţi să iei două piei de pe un om, trei, şapte, dar nu o sută. La un moment dat nimeni nu-şi va mai plăti ratele, indiferent de riscurile presupuse de acest gest.
Ce se poate întâmpla?
Vor executa silit toate casele din ţara asta?
Vor veni ca la Moromete, să le ia pernele şi păturile din casă? Şi ce vor face cu ele, şi le bagă-n fund?
Să recapitulăm un pic ceea ce a făcut puterea Băsescu-Boc în favoarea populaţiei în relaţia cu băncile:
Ia te uită ce declară Franks, de la FMI, în Ziarul Financiar:
"Suntem îngrijoraţi de aplicarea retroactivă a prevederilor Directivei Europene. Am cerut să se gândească aplicarea numai pentru contractele noi, întrucât la utilizarea pentru vechile contracte există riscuri pentru economie şi efecte negative pentru România."
Adică, sclavii ar putea mişca în front? Această luare de poziţie are cumva legătură cu "Scrisoarea pentru familia Fazan"?
PS. interesantă lectură şi ultimul post de pe "A doua Mare Depresie": Apartament de 190.000 de euro, vândut cu 525.000
Luaţi d-aici bani dă pensii şi salarii. De azi. E proaspeţi. Mai citiţi flăcăi şi din Cărtărăscu, poate îl terminaţi într-o zi şi ne lăsaţi în pace.
Un articol excelent semnat Adrian Panaite/Diana State, în Curierul Naţional:
Luaţi-vă gândul de la case ... ca investiţie!
"Stimată Doamnă Fazan,
Stimate Domnule Fazan,
Vă scriu această scrisoare cu convingerea că realitatea care vă înconjoară e atât de complexă încât trebuie să vă dau câteva explicaţii liniştitoare.
Ştiu că sunteţi acum cu ochii beliţi la televizor, unde un domn cu mustaţă pe nume Vântu Sorin, al cărui rol în viaţa dumneavoastră e ZERO BARAT, a fost recent arestat pentru diverse matrapazlâcuri pe care le-a comis de-a lungul vieţii dumisale. Sau pe care le-a comis recent. Sau în urmă cu 10 ani. Sau a fost arestat, pur şi simplu. A fost arestat. Avem în sfârşit siguranţa, după atâtea luni de tensiune că domnul cu mustaţă NU va mai fura niciodată, în vecii vecilor, sarea - idealul naţional pentru care ne-am bătut pe tot parcursul anului 2009.
Ştiu că lucrul acesta vă provoacă o inexplicabilă şi indicibilă satisfacţie, pentru că nu degeaba vă cheamă domnul şi doamna Fazan. Ştiu că arestarea acestui domn cu mustaţă vi se pare că face parte dintr-o karma universală, la fel de inexorabil ancorată în idealurile de Dreptate şi Adevăr precum finalul poveştilor care se termină întotdeauna, invariabil, cu victoria lui Făt-Frumos împotriva ghionoaiei.
În magnitudinea dvs. de doamnă şi domn Fazan, în clipa asta vă bucuraţi că domnul cu mustaţă, pe care nu-l cunoaşteţi şi nici nu-l veţi cunoaşte vreodată, nici dvs. nici vreuna dintre rudele dvs. de grad I-IV, este arestat (sau percheziţionat... reţinut... băgat la zdup). Tocmai de aceea vă asigur că eu voi continua să vi-l arăt pe domnul cu mustaţă şi în următoarele zile, şi săptămâni, ori de câte ori o să vreau, pentru a vă face nişte Făzăneşti fericiţi şi pentru a vă asigura mulţumirea sufletească, liniştea interioară şi colesterolul scăzut pe fond de antistress.
Şi cum în buna tradiţie a neamului Fazan sunt convins că şi dvs., domnul şi doamna Fazan, sunteţi plini de credite ca un câine vagabond de purici, aş vrea să vă mai spun în treacăt un mic lucru care s-ar putea (sau nu) să vă intereseze. Oricum, vă rog să nu vă dezlipiţi ochii de la televizor, de la epopeea juridică privitoare la domnul cu mustaţă. Spectacolul e garantat - şi e gratis! Ce distracţie poate fi mai ieftină acum, în vremuri de criză? Enjoy!
Mai înainte însă aş vrea să vă asigur că, aşa cum a grăit aseară la televizor Tatăl cu Chelie al Poporului Român, vârful crizei a trecut. În toate evaluările noastre, şi după cum am negociat cu FMI (Fondul Monetar Internaţional), criza e pe cale să treacă şi România înregistrează deja progrese semnificative. Astfel, în luna august producţia de sârmă de cupru a crescut cu 15% faţă de luna iulie, producţia de ace cu gămălie s-a dublat faţă de august 2009 şi culturile de flori de muşeţel au fost mai bogate ca oricând. De acum va fi bine şi arestarea domnului cu mustaţă este, de altfel, una dintre dovezile peremptorii că de acum totul va fi bine!
Aşadar, revenind la situaţia dvs. de posesori de credite, pentru care vă felicit sincer, deoarece fără abnegaţia dvs. de a vă îndatora într-o măsură demnă de numele pe care îl purtaţi, România nu ar mai fi fost o oază de prosperitate aşa cum a fost în perioada anilor 2007-2008, vreau în primul rând să vă felicit dacă în perioada recentă aţi aderat la unul din grupurile de luptă pentru apărarea drepturilor clienţilor împotriva băncilor la care aveţi credite. Vă asigur că nu veţi cheltui în van nici timp, nici bani, nici nervi, nici medicamente, şi că guvernul, prin OUG 50/2010, nu a avut alt scop decât să vă ajute pe dvs. şi pe miile de familii Fazan din ţara asta. Vă asigur, de asemenea, că la Telefonul Fără Fir dintre Guvernul României şi Tribunale vom face presiuni asupra instanţelor pentru ca procesul pe care grupul dvs. îl va deschide împotriva băncii căreia doriţi să-i contestaţi în instanţă practicile comerciale să se desfăşoare repede, scurt şi la obiect, nu să dureze 10-15 ani.
Totuşi, ştim prea bine că duşmanii României şi ai poporului român veghează permanent la destabilizarea noastră, răspândind zvonuri dubioase care ar putea să vă irite, aşa cum ne irită şi pe noi. De exemplu, veţi auzi că azi am trimis o nouă scrisoare de intenţie către FMI. E adevărat! Procedurile împrumutului centură-de-siguranţă luat de la FMI sunt de aşa natură încât din timp în timp e nevoie să ne luăm anumite angajamente, măcar verbale, faţă de aceşti domni. Scopul guvernului, vă reamintesc, este acela de a păstra ţara pe drumul cel bun, de a asigura pacea socială, de a stimula economia - deci, implicit, de a vă asigura şi dvs., doamna şi domnul Fazan, o viaţă mai bună şi "să trăiţi bine". De aceea e nevoie momentan de banii acestor domni, dar nu vă faceţi probleme. Suntem convinşi că ştiţi deja că tot ce ne-am angajat faţă de FMI, am reuşit să tărăgănăm şi să amânăm (isteţimea e una din calităţile noastre, ale românilor, nu-i aşa?). Ştiţi prea bine că:
Mai ţineţi minte poezia pe care o tot repetau unii în urmă cu vreo 2 ani? "Nu or să mai coste casele cât o maşină..." Hm, uite că garsonierele din Bucureşti încep binişor să se încadreze în 35.000 de euro, bani care NU i-ar ajunge oricărui flăcău pentru a-şi putea cumpăra în zilele noastre:
Postări
